Meritul pentru această performanţă impresionantă îi revine lui Radu Ioan Budeanu, cel care a lansat ziarul Cancan în 2007. Site-ul şi ziarul Cancan sunt editate de compania CanCan Media care este deţinută în proporţie de 5% de Radu Budeanu şi restul de 95% de compania Kenelworth Limited, ce are sediul în Insulele Virgine. Radu Budeanu a intrat în business-ul media în 2004, iar cel mai rentabil produs al său a fost lansat în 2007 prin tabloidul Cancan.

Patronul CanCan Media a declarat că business-ul media este unul foarte profitabil, în 2008 business-ul “tabloidizat” a lui Radu Budeanu era evaluat la peste 22 milioane de euro, din care Cancan reprezintă între 15 şi 18 milioane de euro.  Totodată, site-ul Cancan.ro ocupă locul doi în ceea ce priveşte valoarea totală a site-ului care acoperă 324.601 euro. Pe primul loc se află computergames.ro (598.818 euro) şi pe locul trei gsp.ro (303.574 euro).

Potrivit trafic.ro site-ul Cancan se află pe primul loc la categoria Ştiri/Mass-Media cu peste 600 .000 de vizitatori unici pe săptămână şi 7 milioane de afişări. Site-ul aduce peste 10% din veniturile cotidianului, compania Cancan Media a relansat cancan.ro, mai ales la nivel de funcţionalitate şi grafică.

Site-ul se adresează în general unui public mai tânăr, este un site viu şi complex. “Online-ul nu mai este o opţiune, ci o necesitate pentru ziarele româneşti”, a spus Lucian Romascanu, general manager Cancan media. De remarcat faptul că cancan.ro este un site necomercial.

Referitor la conţinut, site-ul cancan.ro nu face altceva decât să copieze structura şi temele marilor tabloide internaţionale. Sexualitatea (produsul care se vinde cel mai bine), cât mai multe femei dezbrăcate, ştiri senzaţionale care invadează intimitatea unor persoane publice, sunt caracteristicile site-ului cancan.ro.

Deşi multă lume nu este de acord cu aceste tabloide, trebuie să înţelegem faptul că lumea are nevoie de ele pentru că îi ajută pe cititori să iasă din sfera banală şi îi transpune în lumea vedetelor.

Un site care a luat startul inainte de inceputul propriu-zis al comerţului electronic românesc. De la articole de anticariat, antichităţi si artă până la computere, software, foto şi electronice, www.okazii.roofera aproape orice. Astazi, este cel mai vizitat site de e-commerce din Romania şi, nu de putine ori, a fost asemanat cu celebrul .www.ebay.com. OKazii.ro este printre putinele site-uri de licitaţii online din România şi este deţinută de către compania Project Manager la NetBridge Investments.Conform statisticiilor, portalul okazii este cel mai vizitat din România

Cum funcţionează okazii.ro?

Lunar, peste 600.000 de utilizatori de Internet folosesc OKazii.ro  pentru a vinde sau a cumpara la licitatie diverse articole (din categoriile Anticariat, Antichitati si Arta, Auto, Moto, Velo, Bijuterii, Birotica si Papetarie, Carti, Video, Muzica, CD-uri, Computere si software, Foto si Electronice, Imbracaminte, Imobiliare, Mobila, Obiecte de colectie, Plante, Animale, Servicii, Sport, Pescuit, Vanatoare, Turism).
O licitatie pe http://www.okazii.ro/ poate fi standard, olandeza sau instant. Licitatia are o durata de timp stabilita de vanzator si se termina la finalul acestei durate, cand castigator este utilizatorul cu cea mai mare oferta. Vanzatorul poate folosi si un pret Blitz, acesta fiind pretul la care oricine poate cumpara instant articolul licitat, fara a mai astepta sfarsitul licitatiei.Licitatorul automat, introdus în cea mai noua versiune a site-ului OKazii.ro, permite stabilirea de catre cumparator a unui pret maxim, OKazii licitand automat in numele cumparatorului, daca oferta sa este depasita, pana la atingerea pragului maxim, stabilit initial de acesta.OKazii.ro foloseste platile online cu card, insa doar  pentru serviciile suplimentare pe care le achizitioneaza utilizatorii sai si nu pentru plati in cadrul tranzactiilor intre utilizatori.

Despre Ebay.com :

Ebay reprezintă piaţa electronică a lumii întregi, numele său fiind universal cunoscut şi sinonim cu modelul de licitaţie a vânzărilor prin Internet. Lider al acestei industrii, eBay a creat prima comunitate comercială online de încredere, în care schimbul tradiţional dintre vânzători şi cumpărători este reglementat de evaluările şi recomandările fiecărei părţi. Cu toate că eBay are mulţi imitatori şi se confruntă cu o mulţime de competitori care dispun de site-uri Web cu posibilităţi de licitaţie, el continuă să domine categoria licitaţii şi rămâne liderul în introducerea de noi modele, precum, vânzări la preţ fix şi la jumătate de preţ.

În momentul de faţă eBay are site-uri cu specificul unor ţări în Austria, Australia, Canada, Elveţia, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Korea, Noua Zeelandă şi Marea Britanie. Desigur, nu este neobişnuit să auzim că membrii eBay Korea cumpără articole de la membrii din SUA sau că membrii din Australia cumpără de la membrii din Franţa.Se  poate spune că eBay este un model de succes în comerţul electronic, el putând fi utilizat şi ca material didactic pentru analizarea elementelor de bază ale unui site Web de comerţ electronic (alegerea şi comandarea produselor, plata şi primirea comenzilor).

Cum funcţionează Ebay.com?

Felul cum decurge o licitaţie online la eBay diferă destul de mult de licitaţiile tradiţionale. Două exemple de diferenţe:

• Ofertantul trebuie întotdeauna să stabilească sfârşitul licitaţiei sale pentru o anumită zi, oră, minut şi secundă;
• Afişajul nivelului curent la care s-a ajuns diferă de ultima ofertă făcută. Regulile exacte ale afişajului sunt însă publicate pe site.

În eBay se scot zilnic la licitaţie şi deci se vând/cumpără global milioane de obiecte, noi sau utilizate, cum ar fi: obiecte pentru colecţionari, decoraţiuni, aparate casnice, aparate electronice, unelte, mobilă, autoturisme şi piese de schimb, bijuterii, îmbrăcăminte, CD-uri cu muzică sau software, cărţi şi multe, multe altele. Începând din 2005 se vând şi obiecte industriale şi comerciale. Unele obiecte sunt unicate de mare valoare, altele însă se pot arunca la gunoi. În general se pot scoate la licitaţie orice fel de obiecte, cu condiţia să nu fie ilegale (cum ar fi piei de animale ocrotite, droguri, marfă de contrabandă, bani falşi ş.a.) şi să nu contravină regulilor interne stabilite de eBay. Vânzătorul este totdeauna obligat să livreze un obiect care corespunde exact cu descrierea făcută chiar de el (răspunde pentru corectitudinea descrierii articolului). De asemenea, se pot scoate la licitaţie şi servicii.

Ocazional apar totuşi în eBay şi obiecte controversate, ca de ex. organe umane pentru transplant; marfă contrafăcută şi falsificată; imitaţii de obiecte de marcă bună, descrise în mod mincinos drept marfă originală; copii ilegale de medii; articole de scandal oferite de cineva cu scopul intenţionat de a-şi face reclamă ş.a. Uneori un cumpărător amator nou nu-şi poate da seama exact de situaţie şi poate cădea în capcană. Totuşi în eBay există şi unele proceduri de împăciuire între vânzător şi cumpărător.Unele firme de renume, cum de ex. ar fi chiar IBM, îşi oferă produsele şi serviciile şi pe platforma eBay.

Conform rezultatelor oferite de către http://stat.trafic.ro/stat/okazii, statistica este:

Teoria microbloggingului

Putem afirma, aşa cum sugerează şi numele, (şi cu o uşoară tentă de naivitate, bineînţeles) că microbloggingul este la fel ca bloggingul, doar că mai ‘mic’. (because smaller is better!). Caracteristicile definitorii includ: o reţea personală, trimiterea şi vizualizarea de mesaje cu un anumit număr de caractere, editarea şi trimiterea mesajelor prin anumite dispozitive: de pe telefonul mobil, de pe computer sau prin SMS.

Pentru ce poate fi folosit microblogul?

• Branding Personal
• Feedback
• Ştiri, informaţii
• Reţea socială
• Trafic direct
• Evenimente, întâlniri
• Business: comunicare cu clientul
• Suport în strategie media personală: voturi pt articole, vizite pe blog

Twitter – prima reţea de microblogging din lume

Foarte popular cu celebrităţile, media şi business-ul, Twitter este o platformă de microblogging, bazată pe răspunsuri de 140 de caractere  la simpla întrebare ‘What are you doing?’.

Lansat în 2006 de către Jack Dorsey, Twitter a câştigat repede popularitate la nivel mondial, câştigând milioane de utilizatori în fiecare zi. Nielsen.com a mirosit parca succesul Twitter, acordandu-i titlul de cea mai cunoscută reţea socială din 2009, luând-o înainte şi surioarei Facebook.

Aplicaţii

Ce face Twitter atât de popular este mai degrabă numărul mare de aplicaţii puse la dispoziţia utilizatorului, care eclipsează uneori ideea de Twitter în sine. Printre cele mai populare sunt:

Twitpic – nota 10 cu *, cu un număr de 1,236,828 vizitatori unici în ianuarie 2009, este o aplicaţie ce permite traficul de poze prin intermediul Twitter. Locul următor e ocupat de TweetDeck, aplicaţie de sine stătătoare, disponibilă şi pentru telefon, care uşurează urmărirea numeroaselor tweet-uri care vin şi pleacă de la un utilizator. Mai mult, are numeroase posibilităţi de afişare, după dorinţele utilizatorului.

Altă aplicaţie populară, Digsby, cu 233,472 vizite pe luna, se vrea a fi 3 în 1, sau multitasking, pentru că centralizează emailul, IM şi conturile pe reţelele sociale într-o singură aplicaţie pentru desktop. Cele mai populare aplicaţii pentru Twitter, sute la număr, pot fi găsite aici.

Ce se scrie pe Twitter?

Ca pe orice reţea socială, oricine s-ar aştepta să găsească mult spam. Un studiu din 2009 realizat de Pear Analytics, care a analizat 2000 de tweeturi, a concis că un procentaj foarte mare este ocupat de conversaţii şi de pălăvrăgeală. Poate că pe asta se bazează şi scepticii care afirmă că ‘Twitter este o pierdere de timp’ (sau poate că nu).

[Poza: Wikipedia]

Cum se pot prelua mesajele de pe Twitter?

Consumatorii de internet au numeroase conturi pe reţele sociale, în plus citesc bloguri şi scriu pe blog. Actualizarea tuturor profilelor necesită din ce în ce mai mult timp. Twitter oferă posibilitatea de a interconecta blogul, cu reţele sociale şi cu servicii de instant messaging, informaţia postată pe Twitter fiind actualizată simultan pe celelalte reţele.

Cele mai utilizate şi cunoscute posibilităţi ar fi: actualizarea statusului de Facebook şi Twitter simultan, prin Tweetdeck, actualizarea profilului pe LinkedIn, folosirea celor mai recente ‘tweeturi’ ca şi status pe Yahoo Messenger/Google Talk, sau, mai nou, posibilitatea de a interconecta servicii de online radio de genul Last.fm. Lanţul poate continua, acestea fiind doar câteva exemple. Asta da eficienţă, domne!

În fine, pentru începători, un mic tutorial: Twitter in Plain English

În România se ciripeşte pe Cirip

Lansat în martie 2008 de către Timsoft Timişoara, platforma de microblogging Cirip a fost definită încă de la început drept o platformă destinată educaţiei şi businessului. Inspirat de Twitter, Cirip se distanţează încă de la început prin scopul pe care şi-l propune.

Facilităţi oferite de Cirip, în plus faţă de Twitter

Deşi privit la început cu scepticism de către români, Cirip a reuşit, încetul cu încetul să câştige simpatia utilizatorilor prin serviciile pe care le-a dezvoltat. Bineînţeles că Cirip a fost inspirat de Twitter, însă are câteva servicii de care Twitter nu dispune:

• Interfaţa in română, engleză, germană
• Grupuri private si publice, dar şi de business
• Integrarea de elemente multimedia in mesaje: imagini, audio, video, prezentări
• Monitorizare de feeduri RSS – de bloguri/site-uri/reţele sociale
• Posibilitatea de a primi gratuit, pe mobil, toate mesajele pe care le introduce un anume utilizator urmărit.
• Posibilitatea de a crea grupuri PRO

Aplicaţiile Cirip

Deşi nu în număr atât de mare precum aplicaţiile Twitter, şi mesajele de pe Cirip se pot trimite în mai multe moduri:

• Online
• Prin SMS
• Yahoo Messenger sau Google Talk
• Ciripfox ( inspirat de Twitterfox, extensie pentru browserul Mozilla Firefox)
• Gadget IGoogle
• De pe telefonul mobil prin:

1. iCirip
2. Cirip mobbIQ
3. Mofuse.mobi

Cum se poate prelua informaţia de pe Cirip?

La fel cum Twitter se poate integra uşor cu alte reţele sociale şi siteuri, şi Cirip se poate conecta cu Twitter, dar şi viceversa. Prin cirip2twitter se poate scrie simultan de pe Cirip pe Twitter, iar pentru cei care preferă Twitter, există twitter2cirip, prin care mesajele de pe twitter apar şi pe Cirip. Excepţie fac mesajele către alţi utilizatori. În plus, există posibilitatea de logare pe Cirip prin contul de Twitter. Util, nu-i aşa?

Câţi români tweetuiesc/ciripesc?

Conform unui sondaj online realizat de Cristian Manafu, la care au răspuns 459 de utilizatori, se pare că majoritatea sunt tineri, sunt internauţi, şi că 10 % din aceştia folosesc Cirip. Mai mult date aici.

Twitter sau Cirip?

Personal, nu cred că pot opta pentru una dintre cele două platforme. Da, Twitter e mai cunoscut, are o grămadă de aplicaţii, dar nici Cirip nu e de ignorat, dispunând de servicii originale. Le-aş plasa pe picior de egalitate. Soluţie: folosirea în paralel a celor doua platforme.

Cert este că microblogul ‘is the new thing’, aşa că important este să fie folosit în mod inteligent, fie că se numeşte Twitter sau Cirip. Aşa că:

Tweet / Ciripeşte

Tweet/ Ciripeşte

Tweet/ Ciripeşte

Atât site-ul cât şi ziarul The Sun fac parte din corporaţia News Corp condusă de magnatul britanic Rupert Murdoch, care a reuşit să creeze un adevărat imperiu media. News Corporation include unele dintre cele mai renumite trusturi media: publicaţiile The Sun, New York Post, Times, Wall Street Journal (care face parte din grupul de presă Dow Jones, achiziţionat de dl Murdoch în 2007, în schimbul sumei de cinci miliarde de dolari); editura HarperCollins; posturile de televiziune Star TV, BSkyB şi studioul de producţie cinematografică 20th Century Fox.

Astăzi, internetul aduce în buzunarele News Corp 50% din venituri, cumpărarea în 2006 a reţelei de socializare online MySpace a făcut ca Rupert Murdoch să devină o prezenţă importantă în online. Vânzările News Corporation ating o valoare anuală de 8,75 mld. euro.

Site-ul tabloidului The Sun a înregistrat în ultima lună creşteri record de peste 2,5 milioane de utilizatori unici, dintre care 56% sunt bărbaţi şi 44% femei. Potrivit Google adplanner, The Sun.com a înregistrat în luna noiembrie peste 34 mil. de afişări şi 13 mil. vizite la nivel internaţional.

Deocamdată, site-ul The Sun.com este unul necomercial, dar directorul News Corp, Rupert Murdoch, a făcut cunoscut faptul că din anul 2010, The Sun, New York Post şi The Times vor putea fi accesate doar în schimbul unei sume de bani:  “Era ştirilor gratis pe net s-a terminat. Vom pune taxe pe toate site-urile noastre.”

Lider al presei de senzaţie din întreaga lume, The Sun este cotidianul cel mai citit dintre toate ziarele britanice. Ce îl face aşa de faimos? Sexul, sportul, crimele şi scandalurile sunt doar câteva dintre temele care fac vânzare ziarului. Titluri mari, poze incitante, fete dezbrăcate-acestea sunt ingredintele care se regăsesc în paginile site-ului The Sun. Site-ul este atractiv şi citeţ, pe lângă principalele ştiri ale zilei şi editoriale bărbaţii pot urmări şi paria meciurile de fotbal.

Site-ul ziarului britanic The Sun este unul plin de umor, care respectă trei mari calităţi ale tabloidului: îl distrează pe cititor, îl informează foarte scurt cu privire la ce se întâmplă în jurul său şi este util cititorului.

Uitati aici o mostra de trecut:

sursa poza

Au trecut si vremurile grele, si a venit era lui Maggi, Knorr, a cuptoarelor Flavorwave Turbo, a gospodinelor care se intrec in tigai de la Tefal, era The Flavours – 3 bucatari si mai stiu eu ce. Insa intrebarea ramane “Ce gatim”? Fast food-ul nu e o solutie. Nu si daca tineti cont de urmatoarele site-uri : gustos.ro si nibbledish.com.

Ambele site-uri atrag un public gurmand, care vrea sa incerce retete noi, sa creeze unele si mai noi, si sa le impartaseasca si celorlalti.

Sa incepem cu niscaiva cifre si procente, analizand performanta celor doua site-uri in tara de provenienta, dar si in afara.

Gustos.ro

• locul 3 in sectiunea lifestyle, la numarul de vizitatori unici, dupa topul trafic.ro.
• locul 92 in clasamentul general, dupa acelasi site
• aproape 80% din vizitatori vin din Romania, dupa cum ne arata procentajul alexa.com, dar si cu oaspeti din Italia, Irlanda si Spania, cu procente de 6,6%, 1,8%, respective 1,8%.
• alexa.com insa il situeaza pe locul 274 in Romania.

Nibbledish.com

• dupa alexa.com: locul 21,416 in America
• aproximativ 50% din vizitatori locali, iar restul din China-12%, Canada-6,7% sau India-6%.

Design, culori si navigare

Un pasionat al bucatariei e, in opinia mea, un om care iubeste culorile vii, dar pe cele prezente in natura, un artist al simturilor estetice, cat si gustative.

Un astfel de om s-ar simti violat vizual de home-page-ul celor de la gustos.ro, cu background rosu sangeriu, bara de meniu in fuchsia si caseta de search verde tipator, care, ce-i drept, e usor de gasit cand te orbeste de la primul click, si care tine mortis sa-mi spuna ca ma aventurez in exact 34180 de retete. Detaliu inutil, care distrage atentia. Asta daca culorile nu au facut-o déjà.

La nibbledish, paleta de culori e relaxanta, simpla, predominand un verde calm, un verde de boabe de fasole cruda, ce formeaza o combinatie cuminte cu un duo clasic coloristic: negru pentru bara de meniu din partea superioara si alb pentru background. In felul acesta, atentia vizitatorului e dirijata spre festinul vizual pe care-l reprezinta ilustratiile culinare.

Gustos.ro are o interfata mai apropiata de cea a unui blog, continutul articolelor fiind inghesuit in mai putin de jumatate de ecran. Pe bara laterala, nesfarsita, pe care scrollul mouse-ului tau o va uri, se intend nesfarsite elemente grafice publicitare, un blogroll, invitatii pe twitter si o casuta de sign-up/sign-in. Poti sa-ti faci si un blog nou, daca tot esti aici.

Bara de meniu e diversa, si sparge continutul brut in categorii bine determinate. Poate totusi prea multe: home, retete culinare, retete cu specific, alimentatie sanatoasa, carti, restaurante, articole, bloguri, forum. Alimentatia sanatoasa ne trimite pe o alta pagina, sanatos.gustos.ro, unde schema culorilor e tare verzuie, semn ca sanatos poate insemna si “fara roz”.

Ce are insa site-ul nostru autohton si nu are cel de peste ocean este o lista de restaurante bine structurata pe orasele tarii, cu rating, comentarii si recomandari. Trebuie sa admit ca era mai greu pe nibbledish, avand in vedere dimensiunile Statelor Unite.

Nibbledish e mai econom decat gustos.ro si la bara de meniu: home, recipes, people, register. Reclame am observat doar maxim doua pe pagina, una in header si una lateral, dar nu intotdeauna. Impresia generala e de site spatios, dar compact, aerisit, less is more. Caseta de search e subtila, dar observabila in colt dreapta sus.

Economia se remarca insa si in continut: daca la gustos.ro avem 35 de categorii de retete specifice pe tari, la nibbledish trebuie sa ai incredere in “recently popular” si “all time best”.

Goodies

Gustos.ro iti ofera 4 retetare in format pdf, gratis, pe mail.

Nibbledish: pauza.

Search

In privinta corectitudinii si eficientei cautarilor, m-am lamurit incercand sa aflu retete de “lemon pie”, respectiv “placinta cu lamaie”. Nibbledish mi-a gasit trei retete care intra in aria de cautare, inainte sa incerce sa-mi ofere somon si paste, iar gustos.ro doar un rezultat din cele 34180, dupa care a dat-o pe branza si iaurt. Asa ca, daca viata iti ofera lamai, fa placinte cu branza!!!

Comunitatea

Pe ambele site-uri poti sa-ti faci cont, sa-ti pui poza si sa retetezi cat vrei tu.

Pe gustos.ro retetele pot fi votate fara sa fii inregistrat pe site, si se poate observa si de cate ori a fost citita reteta in cauza. Si comentarii poti lasa fara sa fie nevoie de sign-in.

Sub acest aspect nibbledish sta mai modest, si pentru votat si pentru comentarii trebuie sa-ti faci cont.

Cine trage firele?

Continutul gustos.ro e administrat de “Tree workers”, care mai au in portofoliu si “adevarul.ro”, “protv.ro”, “primatv.ro”, etc.

De nibbledish se ocupa “Tsavo Media”, lider in publicarea website-urilor in US din 2007.

Concluzii:

Daca nu va sperie culorile tari ale site-ului si vreti sa incercati ceva nou pe un anumit specific, mai exotic, gustos.ro e as in mancaruri de peste hotare.

Nibbledish e insa, un site mai placut ochiului si simturilor, care-ti va trezi intr-adevar pofta pentru gatit. Pentru bucatari care iubesc o provocare buna.

vs.

Am să încerc în cele ce urmează să le analizez pe cat posibil obiectiv, dupa criterii pe care le- am considerat in mod  subiectiv, relevante.

Vechime: gandul.info există pe piaţă din 2005 şi a aparut odată cu cotidianul Gândul,  faţă de timesonline.co.uk, care are deja 10 ani şi se înscrie în circuitul internaţional.

Publicul ţintă este acelaşi pentru ambele site- uri: oameni cu vârste între 25 şi 60 de ani, majoritatea absolvenţi de studii superioare. Conform www.websiteoutlook.com , gandul.info are o medie de  peste 60 de mii de vizitatori unici pe zi, adică de 40 de ori mai puţini decât timesonline.co.uk(aprox. 2. 400.000), demonstrând credibilitatea net superioară a site- ului britanic în rândul cititorilor.

Traficul gandul.info este subordonat versiunii online a unui tabloid românesc, mai exact cancan.ro , ocupând locul 9 în secţiunea Ştiri/ Mass- Media a site- ului www.trafic.ro , în timp ce timesonline.co.uk depăşeşte cu mult thesun.co.uk, ceea ce spune multe despre preferinţele românilor dornici de informare.

Valoare: timesonline.co.uk înseamnă 5 milioane de dolari, sumă ce are infinit mai puţine zerouri decâ averea declarată a lui Rupert Murdoch, iar gandul.info aproximativ 1 milion de dolari, de 4 ori mai puţin decât ultima achiziţie imobiliară a “mogulului”  protv- ist Sârbu.

Design/ Facilităţi: Nu impresionează niciunul prin grafică, dar site- ul britanic pare ceva mai organizat. Am încercat să ajung la o ştire din domeniul artei pe ambele site- uri: pe timesonline.co.uk am “zărit” categoria Arts&Ents imediat ce am intrat pe pagina de start, în timp ce gandul.info mi-a dat bătăi de cap pentru început, deoarece ceea ce căutam eu se regăsea la Recomandarile Gandul.

Concluzii neavizate: De fiecare dată cand am intrat pe gandul.info nu am analizat culoarea casutelor de stiri pentru ca am preferat sa ma concentrez asupra editorialelor lui Cristian Tudor Popescu si de fiecare data cand am “vizitat” timesonline am urmarit diferentele dintre presa britanica si cea romaneasca. Ceea ce am incercat eu aici a fost doar un efort mai mult sau mai putin reusit de a observa dincolo de cuvinte.

Comparaţie vizuală

Din punct de vedere vizual, cele 2 site-uri prezintă următoarele asemănări:

• culoare portocalie la butoane pe ambele site-uri şi albastră în general;
• în dreapta ferestrei sunt reclame;
• există o parte de articole în josul paginii;
• poţi afla valoarea proprietăţii tale.

Deosebirile sunt:

• imobiliare.ro are un site mai “aerisit”, cu informaţii mai succinte, pe când realestate.com are o interfaţă mai  încărcată, care oboseşte ochiul;
• pe realestate.com există în partea de jos a paginii o secţiune foarte mare cu categorii şi linkuri, pe când la imobiliare.ro această secţiune este simţitor mai mică.

Exemple concrete: imobiliare.ro şi realestate.ro .

Comparaţie utilizatori

Utilizatorii provin în mare majoritate din următoarele zone:

• pentru imobiliare.ro – România;
• pentru realestate.com — SUA. Trebuie menţionat faptul că pe site este specificat faptul că se adresează doar persoanelor din SUA, Alaska, Hawaii.

Comparaţie trafic, afişări, vizitatori

Comparaţia la acest capitol s-a făcut pe o lună, încercând să iau drept etalon luna noiembrie a acestui an.

imobiliare.ro

• vizitatori unici — 183.538  ( -4,62%);
• afişări — 3.987.689 ( -299.306);
• locul 252 în clasamentul general şi 3 pe segmentul imobiliare.

realestate.com

• vizitatori unici –19.408 ( +(-425));
• afişări — 0.000463 ( +47%);
• conform alexa traffic rank, rank-ul este 18.755 iar în USA este 5.289.

Comparaţie informaţii şi prezentarea lor din punct de vedere al eficienţei

În acest caz am încercat să compar cele două site-uri ţinând cont de modul de prezentare al informaţiei, de gradul de eficienţă al prezentării informaţiei precum şi de uşurinţa utilizării factorilor de căutare.

imobiliare.ro

• căutare iniţială doar după dorinţa de a cumpăra sau închiria imobilul sau terenul, categoria acestuia precum şi localitatea vizată;
• rafinarea căutării se face greoi, fiind nevoit să alegi dintr-o listă mare afişată în stânga ecranului;
• nu se poate începe căutarea decât după ce au fost completate toate câmpurile de căutare;
• lista disponibilă este mică şi poziţionata în partea stângă a ecranului, neatrăgând atenţia.

realestate.com

• căutarea se face cu uşurinţă cu ajutorul posibilităţii de filtrare a informaţiilor căutate chiar pe prima pagină;
• de asemnea, din dropdown poţi selecta de pe prima pagină dacă doreşti doar să închiriezi, dacă doreşti o casă nouă sau una veche;
• poţi completa doar două câmpuri de căutare, de exemplu localitatea şi genul de imobil căutat şi îţi va apărea lista cu opţiuni existente precum şi o hartă destul de mare chiar la începutul listei.

În urma comparaţiei, se poate observa că ambele site-uri prezintă atât avantaje cât şi dezavantaje, fiind realizate pentru pieţe diferite şi pentru public ţintă corespunzător unor culturi diferite.

Această comparaţie poate fi îmbunătăţită, iar părerile exprimate aici nu ar trebui să fie luate drept literă de lege.

Dintr-o privire superficială aruncată celor două site-uri, observi multitudinea de rubrici care, în mare parte coincid:

A. Gazzetta- rubrici

• Fotbal
• fotbal internațional
• motociclism
• baschet
• ciclism
• Gazzetta TV
• Sport Week
• Gazza Space -un fel de birou de relații publice al site-ului, cu informații inedite, contact la diverse forumuri, imagini si filmări în excusivitate
• Alte Sporturi :Atletism, Rugby, Volei, Tennis, Golf, Hokey, Sport, USA, Fitness, Poker, Rafting Gazzetta Run, Milano City Marathon, Rezultate, Cărți)
• Magic (campionatul online)
• Sport week (site al publicației de profil cu același nume)
• Giocchi e scommesse (interviuri luate mai-marilor aflați in spatele jocurilor)
• Ticketing (prețuri disponibile pentru diverse compețitii, inclusiv super-oferte)

www.gazzetta.it/Calcio/

B. GSP.ro- rubrici

• Fotbal
• AUTO-MOTO
• Internațional
• GameX TV
• Sporturi (Tenis, Volei, Baschet, Rugby, Hochey, Ciclism, Atletism, Box, Gimnastica, Altele)
• Special- Anchetele Gazetei, Articolul lunii, diverse, media, super-reportaje, mysport, Știri Sportive A1, GSPtv, Sport n’Cash;

www.gsp.ro/

1.Ceea ce m-a încântat este faptul că ambele site-uri au un segment informativ cu tema jocurilor on-line. Voi începe cu ideea celor de la www.gazzetta.it- o inițiativa de marketing, prin care vizibilitatea ‘biroului de informații’ sportive online va fi, în mod cert sporită.
Magic este un campionat de fotbal, formulă, motociclism, ciclism online gratificat cu premii.

Date:

1.Terenul de sport- întregul teritoiu italian;

2.Durata- Concursul a început în data de 28 iulie 2009 (data înscrierilor) și va lua sfârșit pe 30 iunie 2010;

3. Calendar- Campionatul Magic se va ajusta în funcție de variațiile campionatului de fotbal divizia A 2009/2010;

4. Adresanți- toți cititorii cotidianului Gazzetta dello sport și internauții fideli rubricii Fantasy ai site-ului;

5.Scopul jocului:

- produsul își propune să măreasca vânzările următoarelor
servicii:
a. cotidianul La Gazzetta dello Sport;
b. abonamentele și accesul spre L‘Area Rosa- un câmp infromativ dedicat lumii virtuale a sportului;

-premii pentru simularea compionatului real de fotbal:

- publicul se va putea constitui intr-o echipă pe care o va ‘gestiona’ pe teren, în fiecare zi a bătăliei din divizia A 2009/2010;

- la sfârșitul fiecărei astfel de zile, echipa virtuală va acumula un punctaj determinat de activitatea fiecarui ‘jucător’ în parte și va fi clasificată și premiată (vezi mai jos);

- membrii vor urmări să achiziționeze 25 de jucători (câțiva dintre ei aflați în divizia A), având la dispoziție 25 de milioane de Magic Euro;
- jocul se adresează, în definitiv, pasionaților de fotbal;

Se menționează că nu există limită pentru numărul de echipe înscrise de către fiecare participant!

Premii:

Numai în turneul de deschidere s-au oferit, în funcție de locul obținut:

1.Laptop Acer 20
2.Sistem Home Theatre Sharp
3-10. Telesystem Portabil DVD9’’

Pentru restul premiilor, click link:

/magic.gazzetta.it/magiccampionato/09-10/free/info/?s=40fe2636da9fbcc58b52ed0e1ef776277ebe3f8311

2.Din partea site-ului românesc, am ales să vă prezint rubrixa GameX, destinată împătimiților de jocurile virtuale, mai ales. Aici găsiți orice fel de informație specifică și nu doar, pe tema ludicului. De exemplu, aceesând următorul link, veți da peste o domnișoară înfuriată/ geloasă pe jocul captivant al iubitului său fanatic:

/www.gamextv.ro/video-news-prietena-nervoasa-distruge-ps3-ul-prietenului_3096.html

Mai jos, super-mario wii face deliciul ‘bătrânilor’ fani Mario:

Noutăți din aceeași lume la rubrica…

www.gamextv.ro/news/

Șiii, ceva mioritic- se aude, se zvonește că boxeurul Lucian Bute va fi o apariție animatică specatculoasă în jocul intitulat Fight Night Round 4. Citez:

Jocul permite abordarea unui număr variat de stiluri de luptă și ne permite să alegem din peste 40 de pugiliști celebri care au făcut istorie în ring: Sugar Ray Robinson, Lennox Lewis sau Joe Frazier.
Fie că vei alege să joci unul din meciurile faimoase sau vei alege să-ți creezi propria cariera, jocul ne lasă să împărțim cu dărnicie upercuturi sau crosee ba chiar să alăturăm în ring nume care altfel nu ar fi avut cum să se întâlnească.

Ce este interesant este că printre pugiliștii aleși de EA pentru Fight Night Round 4, identificăm pe langă campioni WBA sau WBO și foști sau actuali deținători de centuri în IBF (Federația Internațională de Box) unde Lucian Bute l-a învins pe Librado Andrade prin KO cu mai puțin de o lună în urmă.

Dacă la jocul Fifa 09 un român a devenit campion de ce nu am avea un campion român în jocul celor de la EA Sports?

Există toate șansele să se întâmple acest lucru având în vedere faptul că Fight Night Round 4 este ultimul titlu dintr-o serie de 4 titluri lansată începând cu anul 2004. Cei de la EA Sports sigur vor dezvolta și alte titluri urmând modelul de succes al seriei Fifa.

Suntem mândri când rostim numele lui Lucian Bute.
Dacă EA Sports l-ar alege pentru Fight Night Round 5 am fi și mai fericiți, chiar dacă ar trebui să ne antrenăm serios pentru că am aranjat pentru Bute un meci cu Jake LaMotta.

Fie că e Gazzetta, fie că e GSP, sportul și jocurile sunt la ele acasă, pe orice site s-ar afla. Până atunci, eu, personal, aleg varianta internațională! :)

Asadar, astazi luam in discutie, intr-un mod comparativ doua astfel de portale, unul din occident si altul din din spatiul mioritic, autohton: mobile.de si autovit.ro. Si deoarece continutul si obiectul de activitate – luate de la cap la coada – ar necesita ani buni de dezbateri, vom discuta putin pe marginea interfetei grafice si a detaliilor de acuratete vizuala si a proceselor si a procedeelor tehnice aflate la baza celor doua portale. Care procedee tehnice au ca scop indeplinirea a doua elemente simultan: functionarea tehnica fara cusur a site-ului din punct de vedere al programarii tehnice cat si sprijinul pentru design prin folosirea unor coduri generatoare de componente vizuale mai mult sau mai putin interactive (meniuri, casete de cautare, structurare de rezultate, template al informatiilor oferite, tehnici de afisare) ca sa sprijine din punct de vedere vizual site-ul atunci cand situatia o impune.

Inainte de a porni la drum in evaluarea celor doua portale, trebuie explicat ca fiecare componenta luata in calcul va fi evaluata cu unul din cele 5 calificative de rating:

• Asa da! (nota 5 din 5)
• Impresionant… (nota 4 din 5)
• Mda, aproape cum trebuie… (nota 3 din 5)
• De ce, Doamne, de ce?! (nota 2 din 5)
• Doina de dor si jale… (nota 1 din 5)

1. Interfata grafica si detalii de acuratete vizuala

Fiind portale destinate cu precadere anunturilor si tranzactiilor din lumea auto-moto, cele doua site-uri ar trebui sa fie cu precadere placute vederii, cu elemente bine structurate si separate individual, pentru ca potentialul client-vizitator sa poata gasi cu rapiditate si usurinta informatia care-l intereseaza.

a) Continut

In acest scop, mobile.de se delimiteaza clar in a fi superior la structurare vizuala inca de pe home-page, punand la dispozitia vizitatorului de la bun inceput un motor de cautare complex si agregat inca din meniul aerisit, clar si bine evidentiat vizual. Toate grupele de informatii cu potential sporit de utilitate se gasesc deja din meniu si nivelul de detaliu este multumitor, acoperind majoritatea aspectelor necesare.
Un mare avantaj pentru mobile.de este faptul ca are o interfata vizuala user-friendly bazata pe imagini, butoane si usurinta in utilizare. Optiunile puse la dispozitia vizitatorului sunt clare si intuitive, facand navigarea mai usoara, atunci cand vine vorba de cautare.

In schimb, autovit.ro iti lasa in gand, dupa prima impresie, spiritul specific mioritic-carpatin de a face lucrurile de mantuiala, pe fuga, ingramadit si in spiritul “las-o ba, ca merge-asa!”. Vizual vorbind, autovit.ro sta, dupa umila mea parere – de om care-a lucrat cat de cat cu teoria si practica de web-desing – foarte prost. O regula de baza a oricarui site web care vrea sa atraga cititori, vizitatori, clienti e ca trebuie sa fie placuta la vaz. Dupa cum se poate observa, autovit.ro iti “agreseaza” retina prin folosirea intensa a culorii rosii pe fundal alb. Un contrast si o combinatie nu tocmai placuta cromatic, din punctul de vedere al oricarui utilizator din spatele monitorului.

De altfel, meniul este simplist in natura sa, fiind bazat strict pe link direct, fara a avea vreo componenta vizuala de inlesnire a navigarii. Amplasarea lui nu ofera o buna vizibilitate a optiunilor la orice moment al navigarii si accesand anumite componente ale portalului, meniul principal chiar e inlocuit in anumite situatii de alte meniuri contextuale, care ar trebui evidentiate altfel. Parerea mea e ca meniul principal trebuia facut permanent vizibil in partea de sus a site-ului, cu vizibilitate constanta oriunde pe site pentru o eficienta mai sporita in navigare. Highlight-urile de selectie sunt, de altfel, la fel de brutale ca si restul designului portalului prin gri-ul agasant si monoton utilizat pentru focus. Aspectul general vizual al site-ului este “ca din topor”, facut parca in graba, aducand aminte de un site proiectat – parca – de un novice absolut, aproape in spiritul html-ului si php-ului “de balta”. Ca si continut logic, insa, informatiile sunt foarte precise si utile.

Comparatie vizuala:
mobile.de homepage:

autovit.ro homepage:

Rating de continut:
-> autovit.ro : De ce, Doamne, de ce?!
-> mobile.de : Asa da!

b) Detalii tehnice de design

• FavIcon-ul mobile.de este usor de distins, avand o legatura lesne de inteles cu numele si continutul site-ului, pe cand FavIcon-ul autovit.ro este o pana roz. Adica nu prea are legatura sau relevanta fata de continutul si imaginea cu care portalul ar trebui sa se asocieze si sa se identifice. Si de obicei, FavIcon-ul coincide cu sigla comerciala a firmei pe care o reprezinta, aspect care evident nu este respectat ca si imagine comerciala de portalul autohton
• Diferentierea de link-uri fata de text este facuta bine pe mobile.de fiind evidentiata prin simbolul “>“, cu schimbarea de culoare in portocaliu si subliniere la trecerea cu mouse-ul deasupra link-ului. Pe autovit.ro linurile nu se diferentiaza prin nimic din punct de vedere vizual, fiind foarte usor de confundat cu textul general. Singura modificare observabila este schimbarea cursorului mouse-ului la trecerea cu mouse-ul deasupra link-ului si colorarea acestuia in albastru (aspecte default de navigare in browser, dar neinteligibile de la prima vedere). Dar asta tine strict de hazard, incat utilizatorului nu i se indica in nicio forma sa scaneze activ prin mouseover zona respectiva, avand asadar un “awareness” scazut
• Reclamele prezente pe ambele site-uri sunt bine plasate, sunt in corelatie sau conexe cu interesul si scopul vizitei pe portal
• mobile.de e struturat pe principiul unui site cu publicare bazata pe articole in timp ce autovit.ro e construit pe o structura de pagina noua pentru orice detaliu, ceea ce duce la o incarcare mult mai mare a continutului deoarece acesta este afisat integral
• Necesitatea scroll-ului in pagina autovit.ro este iminenta si pregnanta, spre deosebire de mobile.de unde informatia e mult mai bine agregata si structurata (pe baza de articole). In schimb, insa, partea tehnica a portalului functioneaza eficient si fara cusur, asa cum ar si trebui, de altfel.

Rating detalii tehnice de design:
-> autovit.ro: De ce, Doamne, de ce?!
-> mobile.de: Impresionant…

2. Procese si procedee tehnice de functionare in background

a) considerente generale

Avand un aspect vizual “muncit”, e lesne de ghicit ca mobile.de foloseste artificii si procedee tehnice pentru imbunatatirea calitatii navigarii pe pagina. Platforma de baza este PhP si foloseste elemente grafice care sunt realizate atat in Java (caseta de cautare facuta “custom”) cat si in Flash (zonele de advertoriale dinamice).
De altfel, contine meniul principal fix si are ceea ce in termeni tehnici se numeste “bread crumbs” care  ajuta la o mai buna localizare si navigare in interiorul site-ului. De asemenea, ajuta si la ancorarea dinamica rapida in cadrul partilor de site vizitate pentru a ajunge la articolul dorit.
Fiind portal cu destinatie de utilizare internationala, contine optiune de schimbare de limba, ceea ce duce la modificarea variabila a datelor afisate, inclusiv la partea legislativa si a filtrelor specifice. Acest lucru inseamna orientare spre client si cunoasterea si intelegerea publicului tinta si a nevoilor sale, caruia portalul ii deserveste.

autovit.ro foloseste aceeasi platforma PhP, insa fara artificiile tehnice de optimizare a navigarii, fara a da posibilitatea urmaririi dinamice a navigarii. Revenirea la pagina principala se poate face mai anevoios decat la omologul sau de origine germana, doar prin re-accesare de link catre pagina principala din meniu sau din re-tiparire in bara de adresa a portalului. De exemplu,  daca se acceseaza coltul de legislatie si se incearca revenirea cu butonul “back” din browser, pagina va face doar refresh. Inclusiv din punct de vedere tehnic, autovit este creat in baza strictului minimalistic necesar de functionare, inclusiv pe partea tehnica, nu doar ca si design.
Advertorialele sunt practic fisiere GIF cu ancorare in adresa destinatarului, fiind statice, de mici dimensiuni si ne-diferentiate spatial in cadrul paginii ca si un grup aparte.

Rating considerente generale:
-> autovit.ro: Doina de dor si jale…
-> mobile.de: Asa da!

b) Eficienta filtrelor de cautare

-> autovit.ro: aparent, un JQuerry rudimentar cu ad-sense aleator embedd-uit in formularul de cautare;  functioneaza in schimb din punct de vedere tehnic fara cusur. Ca design, insa, sufera simtitor.
-> mobile.de: actualizare dinamica in cautare, in timp real (chiar si cand alegi filtrele de selectie); permite posibilului cumparator actuni direct din vizualizarea anuntului : contactarea proprietarului, gasirea unei modalitati de creditare, finantare leasing, asigurare si salvare a autovehicolului cautat si gasit; Permite cautarea in paralel a 3 tipuri de masini diferite, pentru comparare live intre rezultate.

Rating eficienta filtre:
-> autovit.ro: Mda, aproape cum trebuie…
-> mobile.de: Asa da!

c) Structurarea rezultatelor si expunerea la risc prin credibilitatea continutului

In cadrul mobile.de rezultatele apar structurate in forma de thumbnails cu descrierea generala a anuntului. Accesarea unui rezultat deschide profilul automobilului (obiect folosit ca template pentru afisarea fiecarui autoturism in parte), prezentandu-ti optiuni multiple (mai exact cate un tab separat pentru fiecare optiune) precum informatiile tehnice, poze suplimentare, date de contact si formular de contactare a vanzatorului, formular pentru cerere de creditare bancara si cerere pentru fuinantare prin leasing.

Ceea ce inseamna in mod automat asigurare inclusa, verificare tehnica la zi si la standarde normale de functionare precum si garantie TUV (un fel de RAR al germanilor, cu teste de inspectie tehnica periodica mult mai aspre decat in Romania) de circulatie si functionare extinse international. Ceea ce inseamna in mod automat expunere scazuta la neplacerile si riscul cumpararii unui produs defectuos prezentat in mod fraudulos si inselator.

Pe autovit.ro, in schimb, rezultatele se intorc intr-o tabela cu linkuri catre pagina simpla a fiecarui autoturism gasit in urma aplicarii filtrelor. Formularul de prezentare al autoturismului este infinit mai saracacios in toate privintele fata de omologul german, fiind aproape in totalitate rigid, marcat de lipsa de interactivitate. Nu exista formular de contact direct catre vanzator (ci doar datele lui personale de contact – de obicei un simplu numar de telefon mobil) si nici macar nu se pune problema existentei unor optiuni de creditare prin banca sau obtinere de elasing direct prin intermediul portalului. Oarecum o pagina simplista de net cu cateva detalii, bazata pe un template rigid de informatii necesare, de “teaser” in care esti fortat sa pui mana pe telefon pentru a afla detalii suplimentare cruciale, care puteau fi pur si simplu afisate intr-o lista mai cuprinzatoare a detaliilor tehnice ale autoturismului.

De obicei, acest aspect pune cumparatorul in situatia delicata de a fi pacalit cu 2-3 poze stilizate, riscand sa faca o afacere proasta, pentru ca disclaimer-ele portalului mentioneaza ca nu se garanteaza in niciun fel calitatea produsului oferit spre vanzare, accesta din urma fiind in mod exclusiv responsabilitatea vanzatorului, alaturi de furnizarea detaliilor specifice autoturismului. Ceea ce predispune enorm la risc cumparatorul final, aceasta consumand resurse pentru a se asigura de starea autoturismului pe care intentioneaza sa-l achizitioneze.

Rating structura si expunere la risc:
-> autovit.ro: Mda, aproape cum trebuie…
-> mobile.de: Asa da!

3. Recomandari si concluzii

a) Media evaluarilor:

-> autovit.ro: De ce, Doamne, de ce?! cu tendinte aparente de imbunatatire (scor mediu general 2,20)
-> mobile.de: Impresionant… indreptandu-se inspre Asa da! (scor mediu general 4,80)

b) Recomandari

Pe scurt, desi obiectul de activitate al ambelor portale este acelasi, omologul roman mai are inca multe aspecte de recuperat, avand in vedere utilitatea informatiilor, gruparea acestora, modul de expunere catre vizitator si orientarea catre nevoile acestuia. Profilul utilizatorului obisnuit al unui astfel de portal este in general cel al unui om mai putin priceput in tehnicile IT, de aceea o mai buna structurare si o reorganizare vizuala noua, in favoarea nevoilor vizitatorului ar fi mai mult decat de bun augur.

Procesele tehnice de altfel ar putea suferi cateva imbunatatiri mici, dar simtitoare si de efect pozitiv pe termen mediu si lung. Acestea ar afecta pozitiv inclusiv actiunile de SEO prin curatarea si structurarea mai buna atat a codului cat si a continutului, facand web-site-ul mai “crawler-friendly” in acelasi timp, deci cu rezultate mai bune in cautari pe viitor.

Avand in vedere cele peste 24 de milioane de afisari din ultima saptamana incheiata, conform statisticilor de pe trafic.ro, pagina ar putea fi substantial imbunatatita pentru a fi orientata mai mult spre client – vizitator intr-o maniera mai eficienta, pentru ca la fel ca si in vanzari, un client – vizitator multumit va reveni si te va recomanda. De asemenea, crearea unui forum de discutii asociat portalului ar fi de bun augur pentru fundamentarea comunitatii.

De unde vin utilizatorii?

Conform unei analize publicate pe site-ul www.alexa.com, 85.5% dintre utilizatorii neogen provin din România. Pe locul doi se situează un procent de 4.5% din Italia, însă având în vedere numărul mare de români existenți în această țară, putem presupune că utilizatorii sunt tot români. Acest raționament este valabil și pentru Spania, de unde provine un procent de 1% dintre utilizatori. Totuși, putem presupune că există și utilizatori care nu cunosc limba română deoarece engleza este de asemenea disponibilă pentru membrii neogen.

Fiind un site internațional, hi5 are utilizatori în toată lumea, motiv pentru care site-ul hi5 poate fi utilizat în 52 de limbi. Conform site-ului menționat anterior, www.alexa.com, cu un procent de 6.8%, românii se află pe locul 5 în topul utilizatorilor hi5.

Cine sunt utilizatorii?

Vârsta

Tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani reprezintă principalii utilizatori ai rețelei hi5 (22%) și un procent mare al celor ce utilizează neogen. Pe neogen persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani reprezintă majoritatea utilizatorilor, aceștia fiind prezenți pe hi5 într-un procent destul de mic. În ceea ce privește utilizatorii de Internet cu vârsta 35+, sunt foarte puțin prezenți atât pe hi5, cât și pe neogen.

Genul

Dintre utilizatorii hi5-ului, 59% sunt bărbați, iar 41% femei (http://www.hi5networks.com/advertise/audience.html). Situația este asemănătoare pentru neogen. Și aici sunt mai mulți utilizatori bărbați decât femei.

Educația

Faptul că majoritatea utilizatorilor ambelor rețele de socializare, hi5 și neogen, au absolvit studii superioare sau sunt pe punctul de a absolvi nu este o surpriză. Totuși, luând în considerare faptul că hi5-ul este utilizat cel mai frecvent de către persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, nu trebuie să ne surprindă că persoanele cu studii medii sau care urmează un program de studii superioare reprezintă un procent mai mare decât în cazul rețelei neogen.

Cum le găsim?

Internetul este o lume magică în care cuvintele ne conduc la ceea ce dorim să găsim. În cadrul motoarelor de căutare, sintagma „hi5” este utilizată cel mai des pentru a găsi rețeaua hi5. În schimb, în cazul neogen, sintagme precum „noi2” sau „noi2 neogen” sunt folosite cel mai adesea. Explicația acestui fapt stă în conținutul site-urilor: neogen, spre deosebire de hi5, are o rubrică specială de matrimoniale (de unde și frecvența sintagmei „noi2).

În cadrul secțiunii Căutare sau a secțiunii Noi2, utilizatorii pot identifica persoanele cu care doresc să intre în legătură conform unor criterii foarte precise:

• sex
• vârstă
• țara de proveniență
• orașul
• studii
• starea civilă

Mai mult, utilizatorii pot seta filtre precum greutatea și înălțimea persoanei cu care doresc să interacționeze și pot solicita poze ale acesteia.

Rețeaua hi5 nu are această funcție de agenție matrimonială. Pe hi5 membrii se cunosc în funcție de imaginea de profil.

Cum se fac banii?

Top101 este o altă secțiune specială a site-ului neogen, care nu are corespondent în hi5. Aceasta presupune în esență un concurs lunar de frumusețe/fotogenie, separat pentru băieți și fete, câștigătorii fiind declarați staruri neogen și puși cap de afiș la secțiunea Top101. Pentru a câștiga concursul, utilizatorii trebuie să adune cele mai multe voturi într-o lună. Însă cum în viață totul se raportează la bani, situația e valabilă și pe neogen: votarea se realizează prin sms, tarifurile fiind următoarele:

• 10 voturi 0.7 euro fără TVA
• 20 voturi 1 euro fără TVA
• 80 voturi 3 euro fără TVA

Având în vedere cele prezentate mai sus, putem spune că am identificat una dintre metodele prin care neogen produce profit.

Hi5-ul în schimb are o listă mult, mult mai variată de a obține profit. Hi5-ul îți oferă posibilitatea de a oferi cadouri, de a deține diverse obiecte în cadrul jocurilor pe care le joci și de a folosi anumite aplicații. Totul depinde de numărul de monede pe care le ai, iar monedele costă:

• 80 monede 1.19 euro
• 160 monede 2.38 euro

Ce vedem pe site?

În ceea ce privește aspectul vizual, hi5 este net superior neogen-ului. Hi5-ul îți pune la dispoziție o gamă variată de design-uri pentru profilul tău. Mai mult, poze din propriul calculator pot fi utilizate pentru a crea design-uri pe care utilizatorul îl dorește. Aceste aspecte fac crearea profilul foarte atractiv și crearea sa foarte distractivă.

La polul opus se află neogen. Aici nu ai nici o posiblitate de modificare a design-ului, profilul rămânând monocrom (alb+gri nu e culoare) și lipsit de acea sclipire ce caracterizează hi5-ul (la figurat și uneori la propriu).

Ce mai e la fel?

Ambele rețele permit încărcarea de poze, video și apartenența la grupuri. Membrii ambelor rețele au posibilitatea de a comunica prin intermediul mesajelor și a comentariilor, fie la poze, fie la profil. Grupurile, în cazul hi5, sau cluburile, în cazul neogen, permit membrilor să se grupeze în funcție de interese, opinii etc.

Care e faza cu mica publicitate?

Mica publicitate este o funcție prezentă la ambele rețele. Apare totuși o diferență în ceea ce privește poziționarea acesteia. În cadrul neogen mica publicitate este importantă, secțiunea având un buton special în meniul de profil pentru adăugarea anunțului și un buton bine evidențiat în meniul principal (Neobizz), pentru a verifica toate domeniile de mică publicitate.

Pe hi5, butonul pentru mica publicitate este mai puțin vizibil. Personal nici nu știam că există până astăzi, deși folosesc hi5-ul de 3 ani deja.

Concluzii

Neogen este o rețea complexă, care oferă destul de multe posibilități utilizatorului și este uşor de utilizat. Consider că numărul mare de utilizatori, provenind în principal din grupa de vârstă 25-34 de ani, este dat de funcția de matrimoniale pe care o are rețeaua.

Punctul slab al neogen este interfața deoarece nu este atractivă deloc. Dacă aceasta ar fi modificată, cred că rețeaua ar fi utilizată de către un număr și mai mare de persoane.

Hi5-ul este prima rețea de socializare pe care am folosit-o și de aceea mi-a fost greu să fiu obiectivă. Hi5-ul are numeroase puncte bune, dar cel mai mult aș putea spune că îmi place designul pentru că pot să-l fac tot timpul roz.

Un dezavantaj din punctul meu de vedere este acela că administratorii au tot timpul ceva de schimbat la hi5. Nici nu apuci bine să te acomodezi cu o versiune, că o și îmbunătățesc. Plus că uneori îmbunătățirile aduc și scoaterea anumitor funcții, cum ar fi cea de chat care a dispărut complet.

În concluzie, vor exista mereu diferențe și asemănări între hi5 și neogen doarece ambele sunt rețele de socializare. Sper doar ca analiza mea să vă ofere o imagine ceva mai clară asupra avantajelor și a dezavantajelor fiecăruia. Și dacă nu vă puteți hotărî, încercați-le pe amândouă pentru că e foarte ușoară crearea unui profil.

P.S. La mine lupta a fost câștigată de hi5. Doar asa, informativ :P